Fiecare dintre noi percepe lumea în felul său. Dar această subiectivitate este adesea afectată de capcane de percepție - sau prejudecăți cognitive. Să privești lumea prin propriul filtru stă la baza creativității, însă în lucrul cu un produs este important să nu uiți și de filtrul rațiunii.
Designerului de produs Jon Jablonski îi place să scrie despre psihologia proceselor de design. Cel mai recent proiect al său, Biased by design, este despre prejudecățile cognitive care pot deraia procesul creativ. Jon vorbește despre șase modele de gândire cu care se confruntă designerii de produs și despre cum pot fi ele evitate.
---
1. Efectul de framing
Aceeași informație poate fi înțeleasă diferit în funcție de modul în care este prezentată. De exemplu, fără să vrei, poți scrie întrebări de interviu cu utilizatorul în așa fel încât să împingi oamenii să răspundă într-un anumit mod - și atunci vei fi frustrat mult timp fiindcă nu înțelegi care sunt, de fapt, nevoile utilizatorilor. Felicitări, tocmai ți-ai falsificat propriile calcule!
Rezultatele cercetărilor pe care le face un UX Designer pot fi, de asemenea, interpretate în moduri diferite. Chiar și feedback-ul poate fi ușor distorsionat de o formulare defectuoasă: un accent puternic pe un aspect secundar, de pildă, distrage atenția de la lucruri mai importante.
Cum poate fi evitat:
#1. Acordă timp pentru verificare. Când oferi feedback unui coleg designer sau pregătești întrebări de cercetare, recitește și analizează rezultatele. Și abia apoi poți trece la treabă.
#2.Nu te grăbi să tragi concluzii. Pentru a lua o decizie informată cu privire la un produs, trebuie să știi două lucruri: care este problema și de unde poți începe să cauți o soluție.
#3. Schimbă unghiul din care privești. Analizează problema dintr-o poziție care este fundamental contrară cu a ta pentru a-ți testa obiectivitatea.
---
2. Greșeala supraviețuitorului
Se vorbește mult despre succes și puțin despre eșec. Ne concentrăm asupra poveștilor celor care „au supraviețuit” și pierdem din vedere cazurile care „au eșuat”.
Cel mai bun design este cel care ia în considerare diferite perspective. Prin urmare, principiul diversității în procesele de design este deosebit de important. Dacă, de exemplu, selectezi respondenți dintr-un singur grup pentru un studiu UX, rezultatele vor reflecta doar opinia lor și nu vor reprezenta alte grupuri de persoane.
Cum poate fi evitată:
#1 Analizează punctele slabe. Este plăcut să vezi feedback pozitiv, desigur, dar singura modalitate de a îmbunătăți un produs este să te uiți la el dintr-un unghi critic. Gândește-te în ce puncte ale experienței este posibil să îndepărtezi utilizatorul, apoi trage concluzii și găsește soluții.
#2. Nu lăsa numerele să te limiteze. Datele cantitative îți arată doar cum este o situație acum, nu și cum va fi. Tot ce este inovator este dincolo de aceste granițe.
---
3. Prejudecata de confirmare
Ne concentrăm doar pe lucrurile care ne dovedesc că avem dreptate și ignorăm datele care spun contrariul. Această distorsiune este de obicei observată în timpul fazei de testare: designerii se fixează pe răspunsurile și semnalele care susțin propriile ipoteze și ignoră tot ce e în rest.
Este aceeași poveste și în cazul feedback-ul utilizatorilor unde insiști să vezi doar comentariile bune. Totuși, recenziile proaste nu trebuie evitate. Ele trebuie analizate și luate în considerare în procesele de dezvoltare a produsului.
Cum poate fi evitată:
#1. Studiază utilizatorul din toate unghiurile. Cuvintele unei persoane adesea nu se potrivesc cu acțiunile sale - inclusiv în UX. Recenziile ajută la înțelegerea gândurilor utilizatorilor, dar nu reflectă mereu adevărul. Pentru a înțelege aceste acțiuni este necesar să folosești alte metode de cercetare, precum testele de utilizator și analizele cantitative.
#2. Cere alte păreri. În cartea sa Design for Cognitive Bias, strategul David Dylan Thomas sugerează exercițiul "Red Team, Blue Team", în care un grup analizează și caută defecte într-un produs realizat de un alt grup. Din exterior, prejudecățile cognitive sunt mult mai evidente.
#3. Păstrează-ți mintea deschisă. Încearcă să gândești critic și să nu interpretezi rezultatele cercetării bazându-te pe concluziile pe care le-ai tras în prealabil.
---
4. Unghiul mort al prejudecăților
Nu ne observăm propriile distorsiuni și ne considerăm mai puțin predispuși la prejudecăți decât alții.
Prejudecățile cognitive sunt scurtături mentale. Fără ele, am înnebuni din cauza fluxului continuu de informații care trebuie procesate și filtrate în mod constant. Suntem cu toții subiectivi, iar asta e în regulă. Important este să nu uităm acest aspect.
Cum poate fi evitat:
#1. Acceptă faptul că percepi lumea într-un mod distorsionat. Numai dacă recunoști că o problemă există poți începe să o rezolvi. Prin urmare, mai întâi analizează ce tipare mentale îți influențează deciziile.
#2. Cultivă diversitatea. Cu cât ai opinii, experiențe și perspective mai diverse în cadrul unei echipe, cu atât este mai ușor să descoperi și să eviți capcanele de gândire.
---
5. Euristica disponibilității
Cu cât este mai ușor să-ți imaginezi ceva, cu atât pare mai simplu și mai corect. De obicei, euristica disponibilității intră în joc atunci când trebuie să rezolvăm ceva rapid și alegem prima opțiune la care ne-am gândit.
La fel este și cu soluțiile de design: este mai ușor să măsori indicatorii cantitativi decât cei calitativi și este mai ușor să copiezi ce face un competitor decât să-ți inventezi propria cale.
Iar calea ușoară nu este întotdeauna cea corectă.
Cum poate fi evitată:
#1. Nu ceda primului impuls. Impulsivitatea este ceea ce pune în mișcare această capcană a gândirii. Fă o pauză și întreabă-te: „Aleg asta în mod conștient sau pentru că este mai ușor?”.
#2. Nu te pierde în detalii. Acest lucru este valabil pentru orice: obiective de produs, decizii, valori. În primul rând, gândește-te la beneficiile ideii pentru utilizatori și nu la complexitatea implementării acesteia.
---
6. Efectul de consens fals
Credem că alți oameni gândesc la fel ca noi. Este periculos să generalizezi și să-ți proiectezi modul de a gândi asupra celorlalți. Mai ales când vine vorba de UX design. Faptul că interfața îl mulțumește pe designer nu înseamnă deloc că va fi la fel de convenabilă și pentru utilizator.
Cum poate fi evitat:
#1.Identifică-ți presupunerile. Notează nevoile utilizatorilor și modul în care aceștia încearcă să își rezolve problema (în opinia ta). Apoi, sortează ipotezele în funcție de riscurile cu care vin și măsura în care sunt susținute de cercetarea UX.
#2. Verifică-ți presupunerile. Interviurile cu utilizatori reali și testele de utilizare vor arăta cum merg lucrurile în realitate - în anumite cazuri presupunerile tale ar putea fi chiar corecte.