Brainstorming: cum să faci dezordine și apoi curățenie printre idei | SKVOT
Skvot Mag

BRAINSTORMING: CUM SĂ FACI DEZORDINE ȘI APOI CURĂȚENIE PRINTRE IDEI

Toți pentru unul și unul pentru ideea câștigătoare

BRAINSTORMING: CUM SĂ FACI DEZORDINE ȘI APOI CURĂȚENIE PRINTRE IDEI
12 octombrie, 2023 Articole

Ideile bune sunt o străfulgerare de creativitate care pare imposibil de prins și concretizat, dar care în mediul ideal și cu starea necesară, pune lumina pe soluția ideală. Dar cum poți fabrica idei la nivel colectiv?

Brainstorming-ul reprezintă o metodă puternică de generare a ideilor, utilizată în diverse domenii, de la afaceri la dezvoltare personală și educație. Indiferent de metoda aplicată, sunt urmați întotdeauna trei pași: dezvoltarea ideilor, discuții și analiză, iar mai apoi, selectarea ideii câștigătoare. 

Furtuna de creativitate dă întotdeauna roade, însă pentru asta, este utilă cunoașterea beneficiilor și a procesului în detaliu. Pentru a maximiza eficiența și creativitatea, există o serie de tehnici populare pe care le vom explora în cele ce urmează.

O perspectivă istorică

În zilele noastre, un brainstorming rapid rezolvă problemele de zi cu zi, provocările de la birou și dilemele brandurilor care au nevoie de ceva nou. Pare o tehnică dezvoltată și optimizată în ultimii ani, însă în realitate, termenul a fost introdus în 1953 de către Alex Osborn, unul dintre fondatorii BBDO, companie ce se numără printre cele mai de succes agenții de publicitate ale secolului 20.

Pe scurt, Osborn a militat pentru creativitatea aplicată și pentru potențialul creativ al fiecărui individ. Tehnica s-a numit inițial ”Think up” și a definit procesul prin care un grup abordează o anumită problemă pentru a identifica o soluție și pentru a aduce la un loc idei ad-hoc din partea tuturor participanților. 

Teoria lui Osborn stă în aplicarea a patru reguli: critica este exclusă, iar judecarea ideilor se întâmplă mai târziu în proces. Poți merge cât de departe vrei cu ideea fiindcă să îmblânzești o idee îndrâzneață va fi mai ușor decât să cauți una nouă. Este nevoie de o cantitate mare de idei pentru a crește șansele de a găsi una foarte bună, iar pentru a maximiza potențialul grupului, combinațiile și îmbunătățirile sunt fabricate colectiv, astfel încât ideile să meargă mai departe. 

Dacă ne uităm la cifre, între 1956 și 1958, BBDO a strâns idei din 47 de grupuri de brainstorming care, de-a lungul a 4.010 sesiuni, au livrat până la 34.000 de idei noi. În urma colaborărilor cu clienții, au văzut că 6% dintre idei au avut succes în toate stadiile implementării și au fost dezvoltate mai departe. Astfel, Osborn punea pe masă o soluție ideală pentru rezolvarea problemelor, generând cu metoda sa până la 2.000 de idei de succes pe an, toate pornite din efortul creativ colectiv.

Posibile probleme

Chiar dacă un grup ține o sesiune de brainstorming, la final, în generarea soluțiilor de succes, apar adesea amenințări care pot stopa procesul creativ. Care sunt cele mai comune riscuri?

Conformismul și inhibarea: unele persoane din echipă pot fi reticente în a-și exprima ideile într-un mediu de grup. Pot simți o presiune socială sau de conformitate și se pot inhiba foarte ușor. Acest lucru poate duce la o lipsă de diversitate în idei și la limitarea potențialului creativ al sesiunii de brainstorming.

Dominarea: așa cum unii dintre participanți ar putea fi prea inhibați, există întotdeauna riscul ca unele persoane din echipă să acapareze sesiunea și să-și impună ideile în detrimentul celorlalți. Acest comportament poate descuraja participarea echilibrată a altor membri și poate limita varietatea de perspective și soluții.

Critica prematură: în timpul brainstorming-ului, este important ca participanții să evite critica prematură a ideilor. Atunci când o idee este respinsă și criticată într-un mod negativ, acest lucru poate descuraja creativitatea și poate împiedica implicarea membrilor echipei.

Lipsa de concentrare și direcție: fiecare cale către idei geniale trebuie marcată cu semnalele luminoase care să asigure o direcție clară și un obiectiv bine definit, altfel sesiunea de brainstorming poate deveni dispersată și ineficientă. Există riscul ca echipa să se piardă în discuții fără sfârșit sau să nu ajungă la rezultate concrete.

Epuizarea resurselor cognitive: cu toții am fost acolo. Sesiunile de brainstorming pot fi intense din punct de vedere mental, în special dacă durează mult timp sau sunt foarte solicitante. Există riscul ca membrii echipei să obosească și să nu mai fie capabili să gândească în mod creativ și productiv, iar pentru a evita frustrările colective, o persoană atentă la acest detaliu poate salva întreaga situație.

Chiar dacă poate părea un proces dificil de optimizat în așa fel încât toată lumea implicată să fie determinată să ofere cele mai bune idei, planificarea salvează întotdeauna situația - iar pentru asta avem câteva elemente de bază în rețeta unui brainstorming reușit.

Ingredientele

Energia. Înainte de a începe sesiunea de brainstorming propriu-zisă, pot fi utilizate tehnici de încălzire pentru a destinde atmosfera și a crește nivelul de energie și creativitate al echipei. Jocurile de rol, exercițiile de improvizație sau activitățile distractive pot ajuta la crearea unei stări mentale pozitive și la deschiderea minții pentru generarea de idei noi.

Stabilirea unui obiectiv clar. Definirea clară a obiectivului sesiunii de brainstorming ajută la concentrarea echipei și la generarea de idei relevante. Cu cât membrii echipei înțeleg mai bine scopul sesiunii, cu atât vor fi mai creativi și mai direcți în contribuțiile lor.

Stimularea divergenței și convergenței. Participanții trebuie încurajați să genereze cât mai multe idei în faza de divergență, înainte de a trece la evaluarea și selecția acestora în faza de convergență. Sesiunea de brainstorming poate fi împărțită în etape clare, astfel încât membrii echipei să poată explora ideile în mod liber înainte de a se concentra asupra celor mai promițătoare.

Cele șapte reguli folosite de IDEO, compania care a dezvoltat primul mouse Apple, prevăd ca (1) judecata să fie pusă deoparte pentru ca toate ideile să vină laolaltă armonios, (2) ideile îndrăznețe să fie încurajate, (3) construirea de noi idei pe baza ideilor ce apar pe parcurs - fără ”dar”, doar ”și” adăugat ideii, (4) păstrarea concentrării, (5) o conversație pe rând, fără întreruperi, (6) utilizarea elementelor vizuale, și (7) urmărirea cantității - conform acestora, o sesiune bună de brainstorming poate genera până la 100 de idei bune în 60 de minute. 

Tehnici de Brainstorming

Brainstorming clasic. Participanții se adună și se concentrează pe generarea de idei, fără a critica sau evalua negativ propunerile. Scopul este de a acumula cât mai multe idei într-un timp scurt și de a crea un flux liber de gândire.

Brainwriting. Așa cum probabil ți-ai dat seama, metoda asta cere ca membrii echipei să își scrie ideile pe hârtie, în loc să le comunice verbal. Apoi, hârtiile sunt distribuite aleatoriu în grup, iar participanții pot adăuga sau dezvolta ideile celorlalți. Această metodă permite tuturor să își exprime ideile în mod egal și poate reduce influențele sociale sau ierarhice.

Brainwalking. Nu toate sesiunile trebuie să fie furtunoase, așa că în situația aceasta, deși grupul se folosește în continuare de scris, ideile rămân pe loc. Echipa este cea care trebuie să se miște în jurul lor, oferind astfel spațiu pentru idei și punându-și și imaginația în mișcare odată cu picioarele.

Brainstorming cu imagini. În loc să se concentreze exclusiv pe cuvinte, echipa poate utiliza imagini sau ilustrații pentru a genera idei. Fiecare membru poate aduce sau găsi imagini relevante și le poate împărtăși cu ceilalți. Această abordare poate deschide noi perspective și poate stimula creativitatea prin asocierea vizuală.

Reverse brainstorming. Această tehnică presupune concentrarea echipei asupra găsirii de soluții inversate la problema sau provocarea dată. În loc să se gândească la modalități de rezolvare, membrii echipei încearcă să vină cu idei despre cum să agraveze sau să amplifice problema. Apoi, aceste idei sunt inversate pentru a identifica soluții pozitive.

Analiza SWOT. Asociată mai mult planificării strategice, acest tip de analiză poate fi cu ușurință utilizat în sesiunile de brainstorming atunci când analizăm toate avantajele, slăbiciunile, oportunitățile și amenințările din spatele unei idei.

La final, indiferent de tehnica utilizată, nu uita că pregătirea de dinainte este la fel de relevantă. Trebuie să lucrezi pentru toate ideile pe care vrei să le generezi, să consumi informație diversificată și să participi la fiecare sesiune accesând toate resursele pe care le-ai acumulat.