Inteligența artificială a zdruncinat semnificativ piața muncii și i-a lăsat pe mulți îngrijorați de viitorul profesiei lor. În vara anului 2021, McKinsey & Company a identificat 56 de abilități de bază care sunt importante și trebuie dezvoltate.
Adevărul este că abilitățile tehnice nu mai sunt cele mai importante. Da, abilitatea de a scrie cod (deseori) crește salariul, dar la interviu, recrutorii preferă să se uite la calitățile personale. Dacă nu știi să lucrezi în echipă sau să faci față stresului, skill-urile tehnice nu mai sunt relevante.
Am colectat cinci abilități flexibile fără de care nu poți supraviețui în noua lume: gândirea critică și creativă, empatia, conștientizarea și capacitatea de a învăța.
Gândire critică
Gândirea critică nu este de fapt despre critică sau condamnare, ci despre (auto)reflecție. Aceasta este capacitatea de a gândi, analiza și argumenta greșelile făcute.
Fără gândire critică, este imposibil să vii cu o idee puternică și să o implementezi, este dificil să construiești o strategie și să îmbunătățești un produs.
Cum o dezvolți:
#1. Învață să arunci excesul. De exemplu, cercurile Euler sunt excelente pentru identificarea materialului care poate fi aruncat - testarea unui concept sau găsirea lacunelor în el.
#2. Urmărește distorsiunile cognitive. Ele nu ne permit să percepem lumea în afara stereotipurilor. Astfel de distorsiuni sunt puternice. De exemplu, efectul de implicare face dificilă recunoașterea faptului că propriile opinii pot fi greșite, iar efectul punctului mort îi face pe mulți oameni să nu-și observe deloc prejudecățile cognitive.
#3. Citește filozofi. „Dialogurile” lui Platon sunt potrivite pentru început. Personajul principal al majorității acestor lucrări, Socrate, ne învață cum să dezbatem în stilul „Știu că nu știu nimic”. O perspectivă importantă pentru un gânditor critic.
Gândire creativă
Dacă anterior creativitatea era asociată doar cu sfera artei, acum gândirea creativă este folosită în orice profesie. În același timp, a-ți face creierul să funcționeze într-un mod creativ nu este o artă, ci un meșteșug. Alege-ți propria metodă și folosește-o.
Cum o dezvolți:
#1. Transformă imaginile. Schimbă proprietățile obiectului sarcinii tale cu maximă imaginație. Hiperbolizează, compară, recaracterizează, compartimentează, conectează - și folosește orice alte metafore.
Dacă trebuie să vii cu un nou format de scaun, imaginează-ți că toate scaunele sunt flori. Sau scaunul tău este doar o parte structurală a ceva mai mare. Sau picioarele lui sunt picioarele unui țânțar.
#2. Schimbă rolurile. Pentru a depăși subiectivitatea, este util să vezi problema prin ochii altor oameni. De exemplu, Walt Disney a privit o sarcină creativă din trei puncte de vedere: un visător, un realist și un critic:
- ca un visător: urcă-te spre nori și vino cu o soluție care pare ireală.
- ca un realist: revino pe pământ și încearcă să inventezi o implementare, ținând cont de posibilitățile reale.
- ca un critic: înlătură punctele slabe cu întrebări explicative și clarificatoare.
Această abordare este similară cu metoda Six Hats a lui Edward de Bono. El a sugerat schimbarea treptată a perspectivei asupra sarcinii prin „probarea” diferitelor „pălării”: de exemplu, roșu - pentru a privi totul emoțional, galben - pentru a identifica avantajele unei idei.
#3. Aplică TRIZ. Utilizează teoria rezolvării sarcinilor inventive (TRIZ), care a fost creată de omul de știință Heinrich Altshuller. Ciclul de generare a ideii în acest sistem arată astfel:
- formulează rezultatul (de exemplu: este necesar ca oamenii să nu-și ardă mâinile când scot o tavă din cuptor)
- identifică o contradicție evidentă (tava este fierbinte, dar ar trebui să fie rece)
- găsește o modalitate de a elimina contradicția (mânerele pot fi făcute dintr-un material care nu se încălzește)
Empatia
Empatia este o capacitate cheie a unei persoane cu un nivel ridicat de IE (inteligență emoțională). IE este abilitatea de a citi nevoile și emoțiile (proprii și ale altora), iar empatia este abilitatea de a empatiza fără a prelua experiențele altora pentru a le înțelege mai bine.
Sfera creativă este un schimb constant de energie. Cu cât îți asumi mai puțin problemele clienților obosiți, șefilor și colegilor și știi să susții conversația fără a apela la evaluări, cu atât este mai ușor să menții o dispoziție pozitivă la lucru.
Cum o dezvolți:
#1. Învață conceptul de IE. Nu poți învăța empatia dintr-o singură ședință – este o sarcină pe tot parcursul vieții. Caută o modalitate plăcută: pentru început– citește (începe cu „Inteligența emoțională” de Daniel Goleman), dacă ești gata să sapi mai adânc – mergi la psihoterapie.
#2. Ascultă activ. Asta înseamnă: a pune întrebări, a lăsa interlocutorul să vorbească fără a încerca să găsești imediat o soluție, a rezuma conversația.
#3. Încearcă exercițiul: renunță la frazele acuzatoare pentru o zi. În loc de „Ai spus că sarcina nu este urgentă”, folosește „Din cuvintele tale, am concluzionat că sarcina nu este urgentă”. Această practică te învață:
- să îți asumi responsabilitatea pentru emoțiile tale
- să îi spui unei persoane că greșește fără a o ataca
- să îți cunoști limitele
Conștientizarea
Sfera creativă este plină de stres: dacă nu înțelegi la timp că energia ta este aproape la zero, poate fi dificil să îți revii mai târziu.
Este mai bine să abordezi conștientizarea din două părți: pe de o parte, pentru a dezvolta rezistența la stres, pe de altă parte, pentru a învăța să asculți semnalele propriului corp.
Cum o dezvolți:
#1. Sănătate. A munci până când leșini nu înseamnă a fi un angajat bun. O persoană care are grijă constant de sine realizează mai mult decât o persoană care lucrează până la epuizare o lună întreagă și apoi se luptă cu epuizarea încă pe atât.
Doar corpul tău îți poate oferi putere și energie. Nimic nou: activitate fizică, alimentație normală, odihnă, examinări de rutină. Începe cu elementele de bază:
- motivația pozitivă funcționează mai bine decât restricțiile - încearcă să nu „te oprești din a mânca pizza pentru totdeauna”, ci adaugă legume în dieta ta în schimb.
- dacă un sport nu merge bine, nu este vorba despre tine, este despre ce ai ales- poate îți place doar să mergi repede și nu să alergi.
- un obicei bun este mai bine decât niciunul - nu încerca să îmbunătățești tot.
#2. Analizează factorii declanșatori. Un declanșator este ceva care stimulează un răspuns emoțional. Declanșatoarele negative îți afectează instantaneu starea de spirit (de exemplu, cineva a făcut un comentariu critic și ai devenit mai anxios). Vei scăpa de declanșator și, în schimb, vei obține timpul și energia pe care ar trebui să înveți să le prețuiești.
Când lucrezi cu declanșatoare, este important să reții:
- declanșatorii nu sunt răi, ei doar clarifică cu ce să lucrezi: am analizat, am rezolvat problema, am făcut-o mai ușoară.
- declanșatorul este reacția ta la mediu, nu o poți schimba, dar poți învăța să reacționezi diferit.
#3. Dezvoltă-ți autodisciplina. O persoană care știe să-și gestioneze propriul timp inspiră încredere în alții. Prin urmare, stabilește mai întâi regulile (dezactivarea notificărilor din conversațiile de lucru după ora 19:00, lasă sarcinile care au sosit pentru mâine, ia pauze) - și construiește un flux de lucru în acest interval de timp.
Capacitatea de a învăța
Scenariul „școală-universitate-muncă pentru toată viața” își pierde din farmec. Dacă intenționezi să rămâi mai mult pe linia de plutire, va trebui să accepți conceptul de învățare pe tot parcursul vieții. Cu cât AI se dezvoltă mai repede, cu atât sunt necesare mai multe abilități umane. Sarcina ta este să le alegi pe cele necesare.
Cum o dezvolți:
#1. Fii selectiv. Ne trebuie să ne înecăm în informații, ci să luăm ce ne atrage atenția. Puterea nu constă în cumpărarea haotică a tuturor cursurilor și maratoanelor. Puterea constă în a înțelege ce abilități îți vor fi utile aici și acum.
Caută un echilibru: manevrează între experiența profesională, personală (care se reînnoiește oricum), învățare (când simți că vrei să te dezvolți) și o evaluare sănătoasă a punctelor forte.
#2. Acordă-ți timp. Memoria nu este făcută din cauciuc. Pentru a „te înțelege cu creierul”, nu te supraîncărca. Dacă întreci limita, creierul va arunca majoritatea informațiilor în timpul somnului pentru recuperare.
Și, de asemenea, încearcă să aplici cunoștințele în proiecte cât mai curând posibil - implementează-le în muncă sau, cel puțin, transmite-le altora.