De ce procrastinarea poate fi benefică | SKVOT
Skvot Mag

DE CE PROCRASTINAREA POATE FI BENEFICĂ

Cum să amâni munca fără să te simți vinovat

DE CE PROCRASTINAREA POATE FI BENEFICĂ
8 decembrie, 2022 Articole

Fiecare dintre noi are o mulțime de motive pentru a procrastina, iar în contextul actual de război, pandemie și posibile crize economice, aceste motive s-au înmulțit. Printre cele mai frecvente explicații pentru care poate fi dificil acum să începi sau să continui ceva se numără o schimbare a priorităților, stresul și epuizarea emoțională.

Însă nu toate motivele de a procrastina sunt ușor de înțeles. Dar este important să încerci să le înțelegi. La urma urmei, de fapt, procrastinarea nu este doar lene, ci o notificare a corpului despre o defecțiune în sistem. Iar blamarea ei este ca și cum ai încerca să tratezi simptomele fără să înțelegi cauza.

Așa că am identificat cinci motive generale pentru procrastinare, pe care psihicul tău le poate semnala.

«Nu-mi place asta deloc»

Cea mai simplă explicație pentru procrastinare este că nu ești inspirat de munca ta. Dar este și mai dificil atunci când îți place ce faci, dar motivația este tot pe zero. Asta te poate face să te simți ca și cum munca ta nu are niciun sens. 

Însă multe lucruri te pot demotiva - un mediu de lucru toxic, comentarii negative, lipsa feedback-ului constructiv sau chiar lipsa de time management.

Atunci când un proiect nu corespunde așteptărilor tale, asta este un bun motiv pentru a revizui termenii. Dacă acorzi atenție semnalelor că ceva nu merge bine, vei învăța în cele din urmă să menții un echilibru între ceea ce au nevoie alții și ceea ce este potrivit pentru tine.

Cum să faci față:

Caută motivul. De exemplu, îți este frică să editezi și amâni acest lucru pentru a întârzia această etapă. Poți afla motivul purtând o conversație sinceră cu tine, cu o persoană dragă sau cu un psiholog. Vei identifica problema → vei găsi o modalitate de a o elimina → vei depăși procrastinarea.

Amintește-ți de ce ai început să lucrezi la un proiect. Într-un flux de muncă agitat, de multe ori uiți ce te-a motivat să începi. Poate aveai un obiectiv financiar specific (de exemplu, economisirea pentru un avans la un credit ipotecar). Amintește-ți ce te-a adus unde ești. Este acest obiectiv la fel de important ca înainte?

Dar nu te grăbi cu deciziile. Poate, de exemplu, nu ești pregătit să schimbi locul de muncă. Pentru a privi problema dintr-o nouă perspectivă, folosește tehnica „Pătratul lui Descartes”. 

Pune-ți patru întrebări:

  • — Ce se va întâmpla dacă îmi schimb locul de muncă?
  • — Ce se va întâmpla dacă nu îmi schimb locul de muncă?
  • — Ce voi pierde dacă îmi voi schimba locul de muncă?
  • — Ce voi pierde dacă nu îmi voi schimba locul de muncă?

«Sunt foarte obosit»

O situație tipică: ești fericit să începi o grămadă de proiecte deodată, mergi la zece ședințe pe săptămână și te simți ca un guru al productivității. Dar vine dimineața când nu te poți da jos din pat și înțelegi imediat că job-ul tău, pe care îl făceai cu atâta pasiune, a devenit sinonim cu suferința.

Este imposibil să te dezvolți și să te îmbunătățești continuu. Pentru ca organismul să se refacă și să absoarbă noi experiențe, are nevoie de odihnă. Iar dacă nu iei pauze, la un moment dat, intri în burnout.

Cum să faci față:

Amână până mâine. Dacă ți-ai planificat unul sau două task-uri într-o zi, nu ar trebui să adaugi imediat un al treilea, chiar dacă simți că ai puterea. Desigur, toată lumea are task-uri care trebuie rezolvate imediat. Dar dacă nu este ceva urgent, mută sarcina în programul de mâine. Așa vei învăța să-ți distribui în mod conștient energia.

Când te odihnești, odihnește-te pe bune. Ai o alegere: să stai pe Instagram cu un sentiment de vinovăție sau să te odihnești complet, pentru ca mai târziu să te poți apuca de treabă. Consultantul în productivitate Chris Bailey spune că creierul nostru a învățat să se plictisească, dar plictiseala este cea care crește productivitatea.

«Mi-e frică»

Anxietatea ne golește de motivație. Chiar dacă este anxietate din cauza unor pericole imaginare. Nu puțini sunt cei care se confruntă cu sindromul impostorului și cu teama constantă de a da greș.

Se spune că, pentru a avea succes, trebuie să fii un expert, să fii plăcut de toată lumea și, în același timp, să fii original. Dar există și viață reală, în care dezvoltarea este imposibilă fără greșeli, iar creșterea carierei este un drum lung, sinuos și plin de obstacole.

Cum să faci față:

Poți simți frică și, în același timp, să și faci ce ai nevoie să faci. Frica este punctul în care crești. Sari peste ea și vei deveni mai puternic. Fă o greșeală - vei deveni și mai puternic. 

Citește despre dificultățile altora. Oamenii de succes vorbesc mereu despre problemele cu care s-au confruntat. În general, orice poveste de succes este întotdeauna o poveste de autodepășire. Știai că Leo Burnett și-a deschis agenția în timpul Marii Crize Economice începute în 1929 și a trebuit să își ipotecheze propria casă pentru a face acest lucru?

«Totul este prea mult și prea plictisitor»

Creierul se teme de lucruri mari. Adesea îți prezintă o sarcină ca pe ceva teribil de abstract, deși, de fapt, constă într-o serie de pași mici, clari. Dacă te confrunți cu fiecare dintre aceste etape separat, imaginea se schimbă - nu este atât de înfricoșător să abordezi lucruri mărunte.

Cum să faci față:

Păcălește-te. În cartea sa „Do it tomorrow”, coach-ul Mark Foster împarte creierul în două părți funcționale: cea rațională (face planuri, ia decizii inteligente) și cea reactivă (acționează instinctiv, se ascunde de amenințări, îți strică planurile).

Partea reactivă poate fi păcălită prin stabilirea unei sarcini mici de genul „Voi deschide doar un fișier”. Nu este nimic de care să-ți fie teamă: te vei așeza cu ușurință pe scaun și apoi te vei scufunda în muncă.

Recompensează-te pentru fiecare pas. Te va ajuta să duci la bun sfârșit sarcina, știind că mai târziu te vei răsplăti cu o cafea delicioasă sau cu o scurtă plimbare. Găsește orice modalitate de a te motiva.

«Îmi place să lucrez sub presiune»

Există două tipuri de procrastinatori: pasivi - cei care fac totul în ultimul moment și prost și activi - cei care fac totul în ultimul moment și bine. Poate amâni în mod subconștient munca până la termenul limită pentru că ești productiv când ești stresat.

Dar există două dezavantaje în această situație. În primul rând, pauzele lungi te pot face să te abați din fluxul de lucru. În al doilea rând, un volum mare de muncă într-o perioadă foarte scurtă necesită mai multă recuperare decât munca bine dozată și odihna regulată.

Cum să faci față:

Sparge task-urile în mai multe bucăți. Un pas de rutină precum alegerea unui font pentru o prezentare sau compilarea unei selecții de referințe consumă resurse, dar de îndată ce rezolvi aceste probleme, îți rămân de făcut doar cele mai importante lucruri.

Acordă atenție ritmului de lucru al echipei. Ai dreptul să faci totul în ultimul moment, dar alte persoane nu sunt întotdeauna pregătite să răspundă la mesaje la 23:49 înainte de termenul limită. Pentru a nu te pune într-o situație incomodă, rezolvă din timp problemele care depind de alte persoane.

Procrastinează cu folos. De exemplu, în loc să citești bârfe despre vedete, deschide o analiză a tendințelor din industria ta. În locul unui serial TV, urmărește un documentar pe care l-ai amânat de mult timp. Există șansa să îți vină idei pe care nu vei dori să le pierzi și te vei apuca imediat de treabă.